Judetul Argesului este situat in bazinul Argesului Superior cu vecini la nord, creasta muntilor Carpati, talonat de judetele Sibiu si Brasov, iar la sud, imparte campia Gavanul Burdea cu judetele Teleorman, Olt, urmand cumpana de ape pe latura de vest a judetului Valcea, dintre bazinele Oltului, Argesului si Vedea. Dinspre rasarit, vecini de pe culmile masivului Leaota, pana la sud cu judetul Dambovita, cotat ca Mica Romanie, Argesul, nume luat de la raul ce-l strabate, are o forma alungita pe linia nord-sud, acoperind 2,9% din suprafata tarii, fiind al 11-lea in ordinea marimii dintre judete. De la nord la sud, regasim toate cele trei forme de relief: munti, dealuri, campii, cu mentiunea ca zona, de peste 50% este ocupata de dealuri, muntii impartind cu campia restul teritoriului.Zona montana ofera atractii deosebite : chei, cascade, pesteri, lacuri, numeroase trasee marcate, posibilitatea practicarii alpinismului si schiului . Turismul montan se practica de fapt în cadrul a doua perimetre : zona Campulung si zona Curtea de Arges.
Teritoriul judetului cuprinde doua bazine hidrografice: Bazinul Arges, in zona muntoasa si cea deluroasa si Bazinul Vedea, in zona deluroasa si cea de campie.
Judetul Arges are o suprafata de 6801 km2 si o populatie de aproape 676000 de locuitori, care isi gasesc locul de trai in trei municipii, patru orase si 95 de comune. Aceasta paleta geografica variata confera judetului o zestre peisagistica bogata, pigmentata cu frumuseti naturale, seducatoare, cu momumente care atesta o indelungata istorie. Zona rurala pastreaza si astazi valori etnografice pline de originalitate, incepand cu arhitectura caselor, portul popular si arta decorativa. Urmele de cultura materiala descoperite pe teritoriul judetului Arges atesta existenta unor comunitati omenesti inca din era paleolitica, indeosebi pe vaile raurilor. Se pastreaza urme de drumuri si case romane la Sapata de Jos, Albota, Rucar, Nicesti, Jidava si Filfani. Cel mai bine conservat este insa Castrul de la Jidava, aflat la sud de orasul Campulung.
Inceputa in 1514 din vremea lui Neagoe Basarab cu scopul de a crea un monument fara seaman de frumos lucrarile ei s-au incheiat trei ani mai tirziu, asa incit la 7 ianuarie 1517, ctitorul putea chiar sa vorbeasca de "manastirea domniei mele de la Arges", si sa-i harazeasca "vama ce este la Ocna Mica de la Tirgoviste..". Ascultind nu numai legenda, ci si unele izvoare istorice, se pare ca din lipsa de bani, cu toata jertfirea podoabelor Doamnei sale, dar mai ales din lipsa de zile, zugravirea bisericii n-a putut fi ispravita inainte de trecerea intru cele vesnice a lui Neagoe Basarab.
Asadar, ginerele voievodului, Radu de la Afumati (1522-1629), odata urcat pe tron, a consfiintit continuarea decorarii asezamintului, prin pisania din 10 septembrie 1526, care mentioneaza si numele lui Dobromir zugravul.
Dupa toate izvoadele, Neagoe Basarab a cladit biserica sa pe fundatiile unui locas mai vechi, care nu fusese altul decit sediul primei Mitropolii a Tarii Romanesti. Pe aceasta, Neagoe gasind-o "darimata si neintarita .. a zidit-o si inaltat-o din temelii", fapt pe care un cronicar al infaptuirilor marelui voievod, Gavriil Protul, il intareste. In aceasta forma, biserica Manastirii Curtea de Arges cunoscuta din 1793 sub denumirea de "Biserica Episcopala", cind a devenit resedinta Episcopiei Argesului, ramine, pentru arhitectura veacului al XVI-lea, daca nu monumentul cel mai de seama, una dintre cele mai reprezentative constructii al sale.
Ca atare o pomenesc documentele si o amintesc toti calatorii straini, care si-au aflat adapost in chiliile ei. Unii dintre ei, ca Paul de Alep, in 1654, considera vechea asezare a lui Neagoe drept "una din minunile lumii". Aceleasi cuvinte de inalta pretuire le noteaza, in 1794, si englezul Robert Ainslie si - mai tirziu - pictorii Bouquet si Lancelot, ale caror insemnari de calatorii si stampe au facut sa circule si in afara granitelor tarii faima manastirii lui Neagoe Basarab.
Dupa unele refaceri partiale si intregiri in timp ale ansamblului sau, vatamata si de un puternic incendiu, Biserica Episcopala Curtea de Arges a fost refacuta - astfel dupa cum se vede astazi - de arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy si de arhitectul roman Nicolae Gabrielescu, inspectorul lucrarilor de restaurare, in a doua jumatate a secolului trecut. A fost ispravita in anul 1885 si sfiintita la 12 octombrie 1886.
Vechea timpla din sec XVII-lea, de o reala originalitate ornamentala si iconografica - adapostita temporar in biserica de sat din Valea Danuluii - se afla acum in Colectia de obiecte de arta bisericeasca din Manastirea Curtea de Arges. Aceasta catapeteasma, dupa stil, impreuna cu citeva icoane, dateaza din timpul domnului Serban Cantacuzino (1678-1688), care, in 1682, precum spune una din pisaaniile de pe peretele vestic al bisericii, a reparat sfintul locas.
In imediata vecinatate a manastirii, susura neintrerupt izvorul basmului, pe care localnicii il numesc "Fantana lui Manole". Aceasta denumire porta peste timpuri povestea mesterului, care, neputind cobori de pe biserica dupa ispravirea ei, - luindu-i-se scarile -, si-ar fi facut aripi dinn sindrila si, ca un alt Icar, sarind din inaltimea sfintului locas, la temelia caruia se spune ca-si zidise propria sotie, s-ar fi prabusit in acest loc, sufletul sau preschimbindu-se in cantec limpede de izvor. De la "Fintina lui Manole" se vede, spre apus, fosta Bolnita a manastirii: monument istoric, despre care un document existent scrie ca "se gasea alaturi de biserica lui Neagoe Basarab inca din 1524".
Muntii Fagaras, situati in centrul Romaniei, sunt masivi cu caractere alpine bine conturate si sunt presarate cu peste 40 de lacuri glaciare, lacul Mioarele fiind situat la altitudinea cea mai mare (2282 m). Faimoasa soasea Transfagarasanul strabate masivul de la nord la sud prin trecatoarea Balea, fiind cea mai inalta sosea din Europa. Tunelul rutier Capra - Balea Lac, ce trece printre cele mai inalte varfuri ale Romaniei, Negoiu (2535 m) si Moldoveanu (2543 m), are 887 metri lungime.Galeria are 4,40 metri inaltime. In tunel exista o singura banda de circulatie ce are 6 metri latime si un trotuar de un metru latime. Aerisirea se face natural, datorita curentilor puternici de aer ce strabat tunelul. Nu este iluminat artificial. Punctele de atractie din rezervatia naturala Balea sunt cascada Balea inalta de 40 m si lacul Balea un lac glacial cu cea mai mare suprafata din Muntii Fagaras avand 180 ha.
Transfagarasanul este rezultatul unei sume intregi de eforturi concretizate in cifre care depasesc chiar si imaginatia unui constructor profesionist. "Drumul peste Fagaras" incepe in comuna Arefu (Arges), din "umarul" stang al Barajului Vidraru, la kilometrul 61 al DN 7 C si se termina in comuna Cartisoara (Sibiu), la intersectia cu DN 1. Are circa 91,5 kilometri lungime si doua benzi de circulatie. Prin derocari s-au dislocat si manipulat nu mai putin de 3 milioane de tona de stanca, adica echivalentul a 6600 de trenuri de cate 50 de vagoane pline ochi cu piatra. S-au executat terasamente in volum de 1,5 milioane metri cubi, 830 de lucrari transversale, din care 27 de viaducte si poduri si 290 mii metri cubi de zidarie.
.
.
Situata in partea sudica a Masivului Piatra-Craiului, zona Rucar-Dambovicioara se caracterizeaza printr-un relief carstic variat, spectaculos. Raurile care coboara in Muntii Fagaras, Piatra Craiului si Leaota au sapat in calcarele de aici vai inguste si adinci, dand nastere, pe un teritoriu relativ restrans, celui mai mare complex de chei aflate la noi in tara. O asemenea roca, extinsa in zona, a permis dezvoltarea tuturor formelor de eroziune, subterane si de suprafata. Foarte frecvente sunt pesterile cu dimensiuni mici ori mijlocii. Dintre acestea, mai cunoscuta se dovedeste a fi Pestera "Dambovicioara". Situata in partea nordica a satului cu acelasi nume - la cca 1 km - este lesne accesibila turistilor, amplasata chiar in apropierea soselei care strabate aceste chei.
Lunga de peste 250 m, aceasta pestera are aspectul unei galerii putin ramificate, traseul sau fiind putin ascendent; ea poate fi strabatuta usor, avand plafonul mai inalt decat statura omului (cca. 2 m). Interiorul ofera conditii optime de vizitare. Temperatura oscileaza in jurul valorilor de 10-12°C, iar umiditatea este potrivita. Fauna caracteristica unor asemenea forme carstice se arata relativ saraca: pana acum nu au fost semnalate specii cavernicole, in schimb, s-au gasit resturile fosile ale ursului din pestera (Ursus spelaeus).
Golul subteran s-a format prin eroziunea calcarelor de catre apele paraului "Pestera" care acum isi poarta undele prin apropiere, pe langa intrare. Localnicii o cunosteau inainte de 1579, an in care Dambovicioara este atestata documentar, de pe vremea lui Mihnea Turcitul. Mai tarziu, in 1767, J. Fridvalsky o citeaza in lucrarea stiintifica Mineralogia magni Principatus Transilvaniae, ea constituind prima forma carstica de acest fel din Muntenia, pomenita intr-un studiu de specialitate. Cercetarile recente au dus la descoperirea unei noi galerii, neintroduse inca in circuitul de vizitare.
Pestera Dambovicioara prezinta un deosebit interes turistic, prin amplasamentul sau extrem de favorabil intr-o zona dominata de Masivul Piatra Craiului, unde natura isi etaleaza cu generozitate splendorile sale inimaginabile, prin formele carstice daltuite cu maiestrie in calcarul stancilor, prin prezenta insolita a caprelor negre sau a vulturilor, prin aerul ozonat, prin apa limpede si dulce a Dambovitei si a afluentilor ei. In aceasta zona pitoreasca, Complexul turistic "Brusturet" sau "piatra Craiului" ofera un excelent loc de popas, iar monumentele create de om, marturii ale unei existente de lupta dar si de creatie pasnica (Cetatea Oratea, Podul Dambovitei, numeroase semne epigrafice), dau posibilitatea cunoasterii Argesului, vatra de plamadire a poporului roman, leagan de intemeiere a Tarii Romanesti.
Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurarii (1965), al cincilea in Europa si al noualea in lume intre constructiile similare. Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 ploturi verticale, avand inaltimea de 166,60 metri si o lungime la coronament de 307 metri, si este traversat de noua galerii orizontale interioare.
S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 metri cubi de roca, din care aproximativ 1 milion metri cubi in subteran, s-au turnat 930.000 metri cubi de beton, din care 400.000 metri cubi in subteran si s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecanice.
Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru. Turbinele si generatoarele electrice ale hidrocentralei asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an.
In cheile Argesului care si-a facut drum ferastruind peretii inalti, muntosi, pe un pinten stancos se zaresc ruinele cetatii atribuita de traditie domnitorului Vlad Tepes. Cunoscuta si sub denumirea de Cetatea Poenari - dupa numele vechi al satului Poenari - ea a fost inaltata probabil in secolul al XIV-lea, ca loc de refugiu.
Traditia populara leaga zidirea cetatii de numele legendarului domn Negru Voda, caruia ii sunt atribuite si cele doua semne din apropierea varfului de stanca - urme lasate parca de niste incaltari uriase.
Cetatea avea o forma alungita, ziduri groase de 2-3 metri si 5 turnuri de aparare: patru rotunde si unul prismatic. Cu toate ca in "Letopisetul Cantacuzinesc" se spune ca cetatea a fost ridicata din porunca lui Vlad Tepes, el s-a ocupat doar de refacerea sau completarea ei ulterioara.
Aflata in comuna Corbi, pe soseaua Campulung-Domnesti, manastirea Corbii de Piatra este un ansamblu partial rupestru din secol XIV (XVI);Conform documentelor, manastirea Corbii de Piatra a fost reinfiintata in 1512 de Magdalina monahia, pe vremea domnitorului Neagoe Basarab(1512-1521).
Biserica manastirii a fost sapata in stanca. Aceasta fiind insa din gresie, exista pericolul surparii din cauza arborilor care au crescut deasupra ei si care favorizeaza infiltrarile de apa.
In rand cu biserica, sapat tot in stanca, se afla un spatiu amenajat ca un fel de tribunal in aer liber. Despre acesta exista marturii ca era folosit de Neagoe Basarab (autorul "Invataturilor lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie") pentru a face judecata publica in cauzele care erau de competenta sa.
Biserica este deosebit de valoroasa nu numai prin felul in care a fost implantata in stanca, ci si prin pictura care o impodobeste, despre care specialistii afirma ca este in cea mai pura traditie bizantina si ca dateaza din secolul al XIV-lea.