Teritoriul Judetului Prahova a fost locuit din vremuri imemoriabile, acest lucru fiind atestat si de descoperirile arheologice din localitatile Ploiesti, Ciorani si Mizil. Dezvoltarea administrativa si economica a fost determinata de pozitia geografica, fiind situat la intersectia drumurilor principale care faceau legatura dintre Tara Romaneasca, Transilvania si Moldova, cat si de bogatia subsolului si de diversitatea si frumusetea reliefului.
Refieful variat, sub forma de amfiteatru, contine in proportii egale munti, dealuri si campii. Resedinta administrativa a judetului este Ploiesti, cu aproximativ 300.000 locuitori, situat la 60 km nord departare de Bucuresti si 40 km distanta de Aeroportul Otopeni. Datand din 1503, Ploiestiul s-a dezvoltat datorita pozitiei sale geografice si in special datorita petrolului sau. Petrolul a inceput sa fie rafinat incepand cu 1857, Ploiestiul fiind capitala tuturor activitatilor referitoare la petrol in Romania si unul dintre cele mai importante centre de extractie si tehnologie petrochimica din lume. Despre toate acestea se poate afla la Muzeul Petrolului. Muzeul Ceasurilor este de asemenea un punct de atractie pentru turisti.
Judetul Prahova prezinta o distributie oarecum omogena a obiectivelor turistice, desi se remarca zone turistice distincte. O prima zona o reprezinta valea superioara a Prahovei si Masivul Bucegi, impreuna cu sirul statiunilor din lungul Prahovei. O alta zona naturala o reprezinta Valea Teleajenului cu Masivul Ciucas, careia i se adauga statiunea Slanic. A treia zona o reprezint Valea Doftanei, zona in curs de dezvoltare.
Clima este influentata de pozitia pe care o are statiunea in cadrul culoarului prahovean, ceea ce face ca aici sa se inregistreze cea mai slaba intensitate a curentilor de aer si o presiune atmosferica mai scazuta. Zapezile prezinta o importanta mare pentru statiunile montane, facilitand practicarea sporturilor de iarna.
Statiunea este situata la poalele muntilor Varful cu Dor, Furnica si Piatra Arsa la o altitudine de 800-900 m, pe valea superioara a Prahovei, la 122 km de Bucuresti si 49 km de Brasov. In partea de est a statiunii se afla Muntii Garbova iar in vest masivul Muntilor Bucegi cu varfuri de peste 2000 m care ocolesc localitatea pe ambele parti ale acesteia pe o lungime de peste 9 km. Multitudinea rezervatiilor naturale cat si peisajele deosebite fac din Sinaia o statiune foarte cautata mai ales de turistii straini.
La sfarsitul secolului al XIX-lea, dupa ce Regele Carol I si-a stabilit aici resedinta de vara la Castelul Peles, Sinaia a devenit o statiune de lux. Astfel castelul devine principala atractie a zonei, in prezent fiind un muzeu ce cuprinde colectii de pictura, sculptura, armuri si piese de mobilier cu valori inestimabile.
Alte atractii ale statiunii sunt: Castelul Pelisor (o copie de dimensiuni reduse a Castelului Peles aflat in imediata apropiere a acestuia), Manastirea Sinaia, cazinoul, cat si multe alte cladiri care dau statiunii o imagine de asezare unica. Pe timp de iarna cand zapada se mentine din octombrie pana in martie turistii au posibilitati de recreere pe partiile de schi, care au diverse grade de dificultate si sunt dotate cu instalatii de transport pe cablu. Vara exista posibilitati de: pescuit, inot, tenis, drumetii si alpinism, zona fiind recunoscuta prin multitudinea locurilor care incanta privirea. Doritorii de distractie sunt asteptati in discotecile din statiune, in restaurantele cu specific traditional cat si la cazinou unde sunt prezentate programe de cabaret.
Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna din tara, furnizand cele mai bune conditii de petrecere a timpului liber dar si de tratament, in toate anotimpurile anului, pentru oameni de toate varstele. Are un climat subalpin, cu veri racoroase (media lunii iulie este de 14-16 grade Celsius) si cu ierni nu foarte friguroase pentru o statiune montana (media lunii ianuarie este de -3,5 grade Celsius). Temperatura medie anuala este in jur de 6,5 grade Celsius iar media precipitatiilor 800-1000 mm anual. Stratul de zapada cazut iarna persista de la sfasitul lui septembrie pana la sfarsitul lui martie.
Statiunea Busteni este situata pe Valea Prahovei (cea mai renumita zona turistica din Romania) la poalele Muntilor Caraiman (2384 m) si Costila (2489) fiind strabatuta de apele raului Prahova si de soseaua nationala ce leaga Bucurestiul de Brasov.
Statiune de odihna si tratament accesibila in toate anotimpurile, Busteniul s-a dezvoltat incepand cu a doua jumatate a secolului XIX. Climatul tonic si stimulativ, cu aer curat si ozonat, bogat in radiatii ultraviolete este recomandat pentru tratamentul neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slabite, pentru recuperarea ulterioara suprasolicitarilor fizice sau intelectuale, pentru tratamantul rahitismului si a problemelor de crestere a copiilor, in convalescente, etc.
Temperatura medie anuala este in jur de 6 grade Celsius. Verile sunt racoroase (media din iulie este de doar 15,5 grade Celsius) iar iernile geroase (cu o medie a temperaturii in luna ianuarie de -5 grade Celsius). Umiditatea este ridicata (media anuala de 80%), nebulozitatea moderata, precipitatiile abundente (in jur de 900 mm anual) iar presiunea aerului relativ scazuta.
Numeroase izvoare cu ape minerale clorate, cu iod, sodice, cu calciu, cu magneziu, carbogazoase, hipotonice au fost captate inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Instalatii pentru bai cu plante, bai cu dioxid de carbon, pentru electroterapie, hidroterapie, masaj, etc.
Statiunea mai este denumita "Poarta Bucegilor" fiind cel mai important punct de plecare in drumetiile sau ascensiunile alpine din Masivul Bucegi. Peisajele intalnite aici fac din Busteni unul dintre cele mai cautate locuri turistice.
In acest sens se remarca: Piatra Arsa, Jepii Mari si Jepii Mici, Caraiman, Varful Costila supranumit "paradisul alpinistilor", Varful Omul, Cascada Urlatoare, etc.
Crucea de pe Varful Caraiman a fost ridicata la initiativa Reginei Maria, intre anii 1926 si 1928 in memoria ostasilor romani cazuti in Primul Razboi Mondial in luptele impotriva armatei germane pentru redobandirea Transilvaniei. Este ridicata la altitudinea de 2 291 m si are o inaltime de 28 m, iar cele doua brate, cate 7 m. Este montata pe un soclu inalt de 7,5 m, din beton armat placat cu piatra, in interiorul caruia este instalat generatorul ce alimenteaza cele 120 de becuri electrice de 500 W de pe conturul crucii. Inaugurarea a avut loc la 14 septembrie 1928, de Ziua Sfintei Cruci. Este vizibila de pe creasta Pietrei Mari, precum si de pe Valea Prahovei, sau de pe creasta Bucegilor, usor de recunoscut prin crucea asezata pe unul din versantii sai. In apropierea Varfului Caraiman se gaseste si Cabana Caraiman, poarta de acces catre platoul Bucegilor dinspre Jepii Mici.
Aflata la 1600 m altitudine, in imediata apropiere a Hotelului Pestera, Pestera Ialomicioara este unul din cele mai importante obiective turistice ale Bucegilor. Adancimea portiunii accesibile este de 400m. Deschiderea la intrare 15m. Pestera este in intregime electrificata iar accesul turistilor se face pe scari de lemn. In ordinea parcurgerii galeriile, se intalnesc: Sala "Mihnea Voda": 115m lungime, 15m latime, 10-25m inaltime; Sala "Decebal": 300m lungime, 10-15m latime, 3-10m inaltime; Sala "Maria": 20m lungime, 3-25 latime, 2-8m inaltime; sala "La raspantie", punctul "La lacuri", Marea "Grota a ursilor": 72m lungime, 36m latime, 25m inaltime (unde au fost gasite schelete ale ursului de pestera); Grota ascunsa, cu stalactite si stalacmite; Sala "La altar"
La intrarea in "Pestera Ialomitei", credinciosii si calugarii din comunele invecinate (Pietrosita, Moroeni, Bran, Moieciu s.a.) au construit lacasuri monastice ortodoxe, in mai multe randuri. Bisericile si chiliile, fiind din lemn, au ars in decursul a patru secole de exitenta de patru ori. Ultimul incendiu a distrus totul in anul 1961. Anul 1993 inseamna renasterea Complexului monastic, la 1 august incepand lucrarile de reconstructie, din temelie, a tot ceea ce astazi ne uimeste, incantandu-ne inima si sufletul.
Pe langa aceste obiective turistice naturale in statiunea Busteni veti avea posibilitatea sa vizitati : Biserica Domneasca Ortodoxa (1889), Casa memoriala "Cezar Petrescu" - unde prozatorul a creat cea mai mare parte din opera sa (1892 - 1961) si Monumentul "Ultima grenada" - dedicat eroului Vasile Musat, cazut in primul razboi mondial (1928). Prin amenajarea partiei de schi cu instalatii de zapada artificiala si crearea transportului aferent pe cablu, Statiunea Busteni a devenit si mai atractiva marindu-si oferta de agrement existenta. Posibilitatile de cazare si distractie sunt multiple. De la cabane, pensiuni, vile si hoteluri pana la baruri, restaurante cu specific romanesc, discoteci sau terase, toate creaza premiza petrecerii unui sejur de neuitat pe aceste meleaguri.
Recunoscuta pentru partiile sale, Azuga este o asezare tipica de munte, teritoriul sau grefandu-se in nord si vest pe muntii scunzi ai Clabucetului Predealului (alt.max. Clabucetul Azuga 1586 m), iar in sud si est pe muntii Baiului sau Gabrovei care in Azuga ating altitudini de peste 1700 m (Vf. Cazacu 1753 m, Vf. Stevia 1901m).
In partea de sud-est a orasului Azuga pe pantele nordice ale plaiului Sorica, a fost amenajat si dat in exploatare un perimetru schiabil. In Azuga va puteti bucura de cele doua partii de schi (partia de schi alpin - coborare- si partia de schi-fond ) dotate cu telescaun, teleschi si masini pentru amenajarea partiilor de schi. Cazacu, noua partie, este dotata cu instalatie pe cablu si masini de intretinere a zapezii.
Azuga-Busteni sunt recomandate pentru tratament de recuperare (anemie, astenie nervoasă).
Statiune balneoclimaterica, centru al sarii incluzand Muntele de Sare unic in lume si cea mai mare salina din Europa, oras inconjurat de peisaje pitoresti si dispunand de conditii de cazare, tratament si devertisment variate, Slanic Prahova este locul ideal pentru petrecerea vacantei. Statiunea este deschisa tot timpul anului si are o clima temperata specifica dealurilor impadurite, caracterizata prin veri placute (temperatura medie in luna iulie este de 19,5 grade Celsius si ierni relativ blande (temperatura medie in ianuarie este de -3,5 grade Celsius). Temperatura medie anuala este de 9 grade Celsius.
Izvoarele cu apa minerala ce contin compusi ai calciului, clorului, sodiului, sulfului (utilizate inca din 1885) si lacurile (Baia Baciului, Baia Rosie, Baia Porcilor, Lacul Verde)
cu concentratie mare de sare, sunt folosite la tratarea unor boli reumatismale degenerative si diartritice, posttraumatise, boli ale sistemului nervos periferic, boli ginecologice,
boli respiratorii, boli dermatologice si desigur boli vasculare,
Vechea mina de sare (Unirea) a fost transformata in sanatoriu - la adancimea de 210 m - pentru tratamentul bolilor respiratorii in microclimatul de aer sarat. In mina descoperim lucrari de sculptura monumentale cu tematica din istoria tarii, colectii de sare si chihlimbar (provenit de la mina Colti-jud. Buzau), precum si alte utilitati necesare ptr. petrecerea timpului in mod agreabil (teren de fotbal, loc de joaca ptr. copii, bufet, etc.)
Dezvoltarea continua a orasului,modernizarea complexelor de bai si amenajarea de plaje si terase in incinta lor, pensiunile nou aparute si terasele de vara sunt cateva motive pentru a considera Slanicul o atractiva statiune turistica.
Municipiul Campina este situat in zona colinara, ca un avanpost al subcarpatilor inaintea campiei, la cca. 1 km de confluenta raului Prahova cu Doftana, pe malul stang al Prahovei. Terasa Campinei, care domina cu 40-45 m vaile celor trei rauri care o delimiteaza, este modelata de o serie de dealuri, care au transformat-o intr-o depresiune ferita de vanturile puternice ce bat in campie. Dealurile care inconjoara orasul au inaltimi medii de 600 m si un aspect ce alterneaza intre colinar si fragmentat.
Localitatea a fost mentionata documentar in anul 1503, iar in 1593 apare consemnata ca punct de vama pe drumul spre Transilvania. In 1663 devine targ, iar in 1864 este ridicata la rangul de oras. In 1890, la Campina se ridica prima schela petroliera din tara, iar in 1895 se construieste rafinaria "Fabrica Noua", pe atunci cea mai mare din Europa. In 1994 orasul Campina a fost declarat municipiu. Localitatea, cu statut de targ in 1663, se dezvolta treptat, beneficiind in 1791 de prima amenajare a drumului pe Valea Prahovei, datorita trupelor austriece.
Breaza, este situata in nord-vestul judetului Prahova, pe stravechiul drum de legatura intre Transilvania si Muntenia, folosit astazi de magistrala feroviara nr. 3 si soseaua internationala E 60, pe cursul mijlociu al raului Prahova. Orasul este marginit la nord de Depresiunea Comarnic - Talea, ce face parte din sirul depresiunilor subcarpatice interne, iar la sud de Depresiunea Campina, depresiune subcarpatica externa. La est si vest sunt doua siruri de dealuri subcarpatice, ce constituie o prelungire spre sud a muntilor.
Clima blanda, lipsita de viscol si geruri naprasnice, fara ceturi, cu umiditate moderata, reprezinta un potential important pentru dezvoltarea climatoterapiei si turismului. Conditiile naturale ale asezarii, peisajul incantator, te indeamna la drumetii, iar potecile la cicloturism, fac din aceasta asezare un centru de atractie. Calitatea aerului din Breaza se datoreaza ozonului si ionilor negativi, cu efect terapeutic asupra cailor respiratorii, in insomnii, depresii, stari de stres, etc.
Izvoarele cu apa minerala sulfuroasa, sulfatata, calcica, sodica, hipotona, creeaza posibolitatea unui tratament balnear deosebit.
Statiunea Breaza detine obiective de interes turistic deosebit, legate de trecutul istoric al localitatii si de activitatea unor personalitati culturale care au trait si creat aici.
In 1893, Bogdan Petriceicu Hasdeu, "geniu de o inspaimantatoare vastitate", cum il numise Mircea Eliade, dupa marea suferinta provocata de moartea fiicei sale, Iulia, incepe sa construiasca la Campina un castel. Ridicat dupa proiectele transmise de Spiritul copilului sau, in sedintele de spiritism, micul castel este conceput ca un adevarat templu dedicat memoriei Iuliei. El va fi locul de refugiu al marelui savant, Hasdeu va petrece acolo tristetea ultimilor ani de viata, inconjurat de tristete si de neintelegerea contemporanilor sai.
Castelul, a carui constructie va fi terminata in 1896, dupa moartea savantului, va constitui subiectul unor tensionate discutii intre legatarii testamentari care vor propune sa-l doneze Ministerului Instructiunii publice, cu scopul de a-l transforma in muzeu.
Vizitatorii pot admira mobilierul, obiectele familiei Hasdeu, fotografii si documente originale, manuscrise, editii princeps ale cartilor savantului, colectii de reviste conduse de marele filolog ori la care acesta a colaborat, tablouri semnate de Nicolae Grigorescu, Sava Hentia, G.D. Mirea, Diogene Maillart. Preocuparile spiritiste ocupa, de asemenea, un loc important in ansamblul expozitiei.
Localitatea Valea Doftanei este amplasata intr-un cadru natural pitoresc, cu multe valente turistice si lipsit de surse de poluare si degradare a mediului.
Inainte de intrarea in localitatea Valea Doftanei, apele raului au fost zagazuite prin constructia barajului de la Paltinu, formand un lac de acumulare ce poate fi asemuit cu " o mica mare montana" - zona turistica de mare atractie.
Relieful muntos al acestei localitati este mai accentuat catre nord, unde este limitrofa cu judetul Brasov. Acolo, spre obarsia Doftanei se inalta masive muntoase ca: Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zanoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia Mare si Unghia Mica. Privit din departare, muntele Unghia Mare, cu liniile lui geometrice, seamana cu o piramida egipteana, impantata parca dinadins aici in framantatul peisaj carpatin. Tot aici se insiruie muntii Patru, Steiasa, Fundurile si o serie de "clabucete" ramificandu-se spre sud.